La extremitatea de sud a județului Olt, pe malul stâng al Dunării, se află așezat orașul Corabia, centrul urbanistic cu importanță economică, culturală și strategică.
Orașul Corabia s-a format și s-a dezvoltat în sudul fostului județ de baltă, care s-a numit apoi județul Romanați, iar astăzi județul Olt, între așezări mai vechi: Corabia Veche la vest, Dașova la est și Seliștoara, care cu timpul au devenit suburbii ale orașului. În urma ultimei împărțiri administrativ-teritoriale din 16 februarie 1968, în componența orașului au intrat și localitățile Celei, Vârtop, Tudor Vladimirescu și comuna suburbană Gârcov.
Deși orașul Corabia este de dată recentă, luând ființă în anul 1871, urmele materiale, documentele scrise și traditia orală confirmă existența, continuitatea și dezvoltarea societății omenești în acest colț al țării noastre, începând din cele mai vechi timpuri, reconstituind istoria acestei societăți.
Personalități ale orașului
- Radu IVĂNESCU (n.1850, Perdof-Bulgaria,m.martie 1929). Se număra printre principalii fondatori ai Băncii Corabia. A susținut financiar mai multe organizații profesionale: Corporația meseriașilor din Corabia, Societatea funcționarilor. A sprijinit construirea bisericii “Sf.Treime” cu suma de 100.000 lei. A fost inițiatorul și președintele comitetului de ridicare a monumentului Independența,pentru care a dat suma de 10.000 lei.
- Ștefan VOITEC (1900-1985) – om politic,militant și lider social – democrat (1939-1948),lider al Partidului Comunist (1948-1980) unul dintre ideologii statului comunist, membru în guvernele din anii 1948-1949,1956-1961, președinte al Marii Adunări Na’ionale (1961), vicepreședinte al Consiliului de Stat (1961-1965).
- Valentin-Alexandru GEORGESCU (n. 2 iulie 1908, Corabia – m. 9 octombrie 1995, București), doctor în drept la Paris (1932), profesor universitar de drept la Cernăuți, București, Lausanne și Iași (1936-1951), cercetător științific la Institutul de Istorie Iași, Institutul de Studii și Cercetări Juridice București, Institutul de Istorie al Academiei, șef de secție la Institutul de studii sud-est europene (din 1964), doctor docent (1964), membru al Academiei de Științe Sociale și Politice (1970), membru al Asociației de Istorie Comparativă a Instituțiilor și Dreptului; doctor honoris causa al Universității din Clermont-Ferrand (1972), membru corespondent al Academiei din Atena (1976), membru corespondent al Academiei Române (1992), membru titular al Academiei Române (1994).
Istoric al vechiului drept romanesc și al vechilor instituții, autor a numeroase lucrări: Originile și evoluția generală a proprietății în dreptul român, București 1938; Preemțiunea în istoria dreptului românesc, București, 1965; Legislația agrară a Țării Românești, 1775-1782, București, 1970; Legislația urbană a Țării Românești, 1765-1782, București, 1975 (în colaborare), Judecata domnească în Țara Românească și Moldova. 1611-1831, Bizanțul și instituțiile românești până la mijlocul secolului al XVIII-lea, București, 1980. - Titu I .GEORGESCU (n. 23 februarie 1929, Corabia – m. 2005 ), doctor în istorie (1960), profesor universitar (din 1964 ), fost rector al Universității din Craiova (1971-1974), prorector al Universității din București (1976-1981), vicepreședinte al Asociației România-Japonia; specialist în istoria modernă și contemporană a României. A publicat peste 300 de studii și articole de istorie, printre care: Intelectualii și lucrarea din 1907, Nicolae Iorga împotriva hitlerismului; România în istoria Europei; Storia del popole romeno, Istoria României (în limba japoneză).
- Marin NICOLAESCU (n. 1843, m. 3 februarie 1931) primar al Corabiei; a construit pe cheltuiala sa localul școlii și a reparat biserica, a donat două milioane lei pentru construirea școlii comerciale din acest oraș.
A fost decorat cu ordinul Coroana României, Meritul Comercial și Industrial clasa I, Răsplata Muncii clasa I pentru biserica, învățământ și construcții școlare. - Teodor POPESCU deputat de Românați; a donat orașului actualul local al gimnaziului.
- Vasile NICOLAESCU – președinte al Sfatului Negustoresc Corabia; a înzestrat gimnaziul cu laboratorul de fizică și chimie.
- Emil BOROGHINĂ (n.23 ianuarie 1940, Corabia). Fost director la Teatru Național din Craiova (1998). A primit premiul Uniter (1991). A jucat în numeroase piese de teatru: Cei din urmă (piesă de debut), Opinia publică, Calea laptelui, Mandragola, O familie îndoliată.
- Virgil MAZILESCU (n. 11 aprilie 1942, Corabia, m.11 august 1984). Secretar al Uniunii Scriitorilor (1968), redactor al ziarului România liberă (1970). Poet. A publicat numeroase volume de versuri: Versuri; Fragmente din regiunea de odinioară; Va fi liniște, va fi seară; Guillaume, poetul și administratorul; Întoarcerea lui Emanuel (postum).
- Nicolae BUICLIU (n. 6 septembrie 1906, Corabia – m. 18 aprilie 1974, București). Muzician. A compus trei simfonii: Simfonia I Rustică, Simfonia a III-a, concert pentru pian și orchestră.
- Constantin ATANASIU (n. 2 septembrie 1917, Corabia – m. 26 iulie 1995, București).Medic, profesor. Membru corespondent al Academiei de Științe Medicale, membru titular al Uniunii Medicale Balcanice (1970), membru al Asociației Oamenilor de Știință (1972), președinte de onoare al Federației Române de Pneumoftiziologie, director al Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nesta”.
A primit medalia de aur C. Fornalini a Uniunii italiene de tuberculoză.
Lucrări: Chimioterapia și chimioprofilaxia tuberculozei (1964), Ptiziologia clinică (1972-1975), Terapia tuberculozei pulmonare (1973). - Ion OBLEMENCO (n. 1945, Corabia – m. 1998), fotbalist; de patru ori golgheter al Diviziei A; Stadionul Central Craiova poartă numele său.
- Nicolae DOBRESCU (30 martie 1874 – 23 iulie 1914), profesor de istorie a bisericii române la Facultatea de Teologie din București (din 1907), membru corespondent al Academiei Române (din 1911), autor a numeroase lucrări de istoria bisericii: Întemeierea mitropoliilor și a celor dintâi mănăstiri din țară, București 1906; Istoria bisericii din Oltenia în timpul ocupației austriece (1716-1739), București 1906; Din istoria bisericii române. Secolul al XV-lea. Studiu istoric, București 1910.
- Palade ANTONESCU (n. 17 ianuarie 1901 în satul Celeiul) ,medic și publicist, autor al unor lucrări medicale, între care Frecvența și formele clinice ale tuberculozei sugarilor, 1930 (teza de doctorat).
- Popa-Radu ȘAPCĂ (n. sfârșitul secolului al XVIII-lea – m. 3 iulie 1876, Mănăstirea Brâncoveni), revoluționar. Membru al Societății „Frăția”. A participat la Revoluția de la 1848, fiind membru al Guvernului provizoriu de la Islaz. Exilat în perioada 1848-1855. Curator la Mănăstirea Hotărani. Stareț al Mănăstirii Cozia.
- Eugeniu POPESCU (n. 19 septembrie 1927, Vârtop). Doctor în științe medicale (1968) cu teza Patologia joncțiunii pielo-uretrale. Cadru universitar la catedra de anatomie descriptive a Facultății de Medicină Generală București. Lucrări: Principii de terapie urologică, Tumorile vezicii urinare, Hidronefroza (în colaborare), Manual de urologie clinică (în colaborare).
- Ing. Tudor IONESCU (n. 16 mai 1898 – m. 10 februarie 1990), profesor la Politehnica din București, președinte al organizației de tineret a Partidului Țărănesc, subsecretar de stat la Ministerul Educației Naționale, director la Ministerul Minelor și Petrolului, membru al Academiei Române, membru al Societății Internaționale de Chimie Industrială din Paris, membru în Prezidiul Consiliului Mondial al Păcii. Dintre numeroasele lucrări amintim: Catalizatori și reacții catalitice fundamentale (1954), Curs de tehnologie chimică generala (1958), Schimbul ionic în chimie și tehnologie alimentară (1966).
- Pr. Dumitru BUZATU (n. 17 decembrie 1906 – m.1977), obține doctoratul în teologie în 1934, hirotonit în 1935, când este numit și preot la biserica Sf.Treime din Corabia, unde se implică puternic și în activitatea culturala a orașului. Întemeiază Căminul cultural de pe lângă biserică și, în cadrul acestuia, o bibliotecă publică cu un număr important de volume. În 1938 i se acorda titlul de iconom-stavrofor, iar în 1946,distincția de a purta brâu rosu.
Misionar în Transnistria, protoereu al circumscripției Corabia între anii 1947-1948, președinte al Consistoriului eparhial din Râmnicu-Vâlcea (1950-1951), corespondent al ziarului Universul (1938-1944), membru al Societății de Științe Istorice și Filologice.
Din bogata sa activitate scriitoricească, amintim: Marele Mucenic Dimitrie – Craiova 1942, Organizarea noii parohii (Râmnicu-Vâlcea 1938) și numeroase scrieri liturgice. - Dr. Mihail MACAVESCU (n.noiembrie 1895), președinte al Societății Studenților în Medicină , medic la Spitalul din Corabia la începutul anilor ’20, apoi șef al Oficiului Asigurărilor Sociale Corabia. Deputat la alegerile parlamentare din 1933. În această calitate, a obținut împrumuturi avantajoase cu care s-au înfăptuit importante proiecte edilitare: extinderea spațiului școlar al Gimnaziului St.Popescu ,finalizarea construcției Gimnaziului de Fete, a Școlii primare din Valea-Seacă, uzina electrică a orașului, Școala de meserii, dispensarul, baia publică, fiind declarat cetățean de onoare al orașului.
După 23 august 1944 este pe rând, prefect al județului Românați și subsecretar de stat la Ministerul Cooperației. Dintre publicații: Bugetul Statului, Cuvântări parlamentare, Discurs, toate apărute la București în anul 1934. - Gheorghe MORAIT (n.17 martie 1925), doctorand în științe farmaceutice. A publicat peste 150 de studii și articole în revistele de specialitate din țară și străinătate, participând și la redactarea a trei ediții ale Farmacopeei Române. A fost și autorul a șase brevete de invenții.
În semn de apreciere a prestigioasei sale activități, este ales membru titular al Academiei de Științe medicale ale U.S.S.M. și al Societății Amicii istoriei și științelor farmaceutice din Catalania, precum și al Asociației oamenilor de științe din România. - Alice SARAGEA (n.1914-Corabia), doctor în științe medicale, activând ca cercetător științific la Institutul Dr. Ion Cantacuzino din Capitală. Membră a Comitetului Internațional de Taxonomie. A publicat numeroase studii în reviste de specialitate din țară și din străinătate.
- Tudor VOINEA (n. 18 noiembrie 1904 – m. 26 aprilie 1994), director la Ministerul Agriculturii și Domeniilor (1934), cercetător principal la Institutul de Istorie Nicolae Iorga, la secția Istorie medievală (1966). A fost vicepreședinte și secretar executiv al Asociației de Istorie Comparativă a Instituțiilor și Dreptului.
Publicații: numeroase articole și recenzii în publicații de specialitate ca: Revue Roumanie d’histoire, Revista de istorie, Studii și materiale de istorie medie, Recherches sur l’histoire des Institutions et le droit, participant la întocmirea amplei lucrări Instituțiile feudale din Țările române, apărută în 1988. - Pavel CHIHAIA ( n.23 aprilie 1922-Corabia) ,doctorand în litere la Sorbona. Dintre numeroasele publicații amintim: Tradiții răsăritene și influente occidentale în Țara Românescă (1988), Immortalite et decomposition dans l’art du Moyen Age (ambele apărute în străinătate), Treptele nedesavârșirii, Mărturisiri din exil (1994), Țara Românească între Bizanț și Occident (1995), piesa de teatru La farmecul nopții.
- Palade ANTONESCU (n.17 ianuarie 1900-Celei), medic balneolog specialist în boli interne. S-a bucurat de o bogată activitate de cercetare științifică, materializată în numeroase studii publicate în reviste de specialitate din țară și străinătate. Pentru merite deosebite în activitatea desfășurată, va fi recompensat cu ordinul Coroana României.
- Teodor DANETTI (n.23 august 1926-Corabia), absolvent al Conservatorului Corneti, al Institutului de Teatru în 1995. Un cunoscut rol pe care l-a jucat este cel al marchizului Forlipopoli din Hangița de Goldoni. Scenele pe care a mai jucat: Arad, Reșița, Craiova (1962), Piatra Neamț, Târgu Mureș, București.
- Șerban IONESCU (n.23 septembrie 1950), absolvent al Institutului de Teatru, construiește împreună cu Florin FĂTULESCU, în 1967, Studioul 104. Pe lângă harul sau de excepție în teatru, a avut apariții remarcabile și în filme, ca: Ion-blestemul pământului, blestemul iubirii, Pădureanca, Imposibila iubire, având la activ peste 30 de filme.
- Ortansa ILIE (n.10 noiembrie 1968), cunoscută artistă plastică,membra a Uniunii Artiștilor Plastici, a Societății Culturale Dante Aligheri din Timișoara. A organizat mai multe expoziții personale la Timișoara, Craiova, precum și în străinătate. Lucrările sale pot fi admirate în colecții publice și particulare din mai multe țări.
- Cornelia PETRESCU (n.1 ianuarie 1951), absolventă a Academiei de Arte Nicolae Grigorescu din București în anul 1973, în prezent profesează la Școala nr. 31 Theodor Aman din Craiova. S-a bucurat de apreciate expoziții personale în Japonia, Franța, Danemarca, Luxemburg, Grecia și expoziții de grup în S.U.A., Macedonia, precum și în țară. A fost premiata pentru mai multe lucrări din care amintim studiul Om-Floare-Univers, apărută la Editura Cugetarea din Craiova.
- Petre STAVRE (n.27 aprilie 1934 – Plopii Slavinești – Teleorman), își petrece copilăria și face studiile liceale în Corabia. Licențiat al Facultății de Matematică Mecanică din București, doctorand în matematică, specialitatea geometrie diferentiala a Universitatii Babes Bolyai din Cluj.
În anul 1989 obține titlul de profesor universitar evidențiat iar acum este șeful Catedrei de Matematici aplicate în economie a Facultății de Matematică Informatica a Universității Craiova. Este membru în mai multe societăți științifice străine, iar la teorema Thomas-Stavre-Vârlan, privind ecuațiile Gauss-Codazzi, și-a adus o contribuție importantă. A publicat peste 100 de lucrări în țară și străinătate. - Paula ILIESCU (n.1908 -Corabia), actriță, joacă în circa 20 de filme, impunându-se pe marile ecrane ale lumii.O remarcabila prezenta pe pelicula, are în primul film sonor francez, Sub acoperișurile paradisului (1930). Alte filme în care va mai juca: Căpitanul Francasse (1928), Parada Paramount, 14 iulie (1931) sau Strada fără nume (1934). Va turna câteva filme și pe platourile hollywoodiene.
- Virginia DUȚU (n.1910 Corabia-m.1970), urmează cursuri de zbor, dedicându-se aviației civile. A urmat o școală de acrobație și a participat la diferite concursuri aviatice din țară și din străinătate. S-a remarcat prin performanta de a fi prima femeie din lume care a executat zbor pe spate.
- Mihaela DUMITRESCU (n.16 mai 1949-m.5 ianuarie 1991), absolventa a Facultății de Jurnalistică, redactor la ziarul Oltul (1979-1984), director al Bibliotecii Județene Ion Minulescu Slatina.
În domeniul creației literare, a colaborat la Ramuri, Amfiteatru, Orizont, Argeș, Săptămâna și Oltul. Poeziile sale se regăsesc și în culegerea de versuri Vârsta Luminii, în Glasurile Oltului sau în antologia de versuri și proza Pământ în primăvară, Slatina 1982. - Gen. Gheorghe I. GEORGESCU (n.19 ianuarie 1894-m.10 mai 1948), participând la marele război de reîntregire cu gradul de locotenent și apoi de căpitan. Absolvent al Școlii Superioare de Război (1924-1926), urcă în ierarhia militară până la gradul de general de brigadă, grad cu care este trecut în rezervă. Printre cele mai importante funcții deținute amintim: șef de stat – major al Corpului de Cavalerie, comandant al Diviziei 1 Cavalerie.
- Traian MIHĂILESCU (n. 20 decembrie 1913 – Corabia), scriitor, având funcția de conductor tehnic la Arsenalul Armatei din București. A colaborat la Ilustratiunea Romana, Gazeta noastră, Revista jocurilor, Curentul jocurilor, Rebus Magazin, Ogorul, Înainte, 13, Drum,Alb și Negru, îngrijindu-se și de apariția revistelor Raza literară și Prepoem.
Din opera sa amintim: Curtea albastră, 1937 – București și Caete negre,1939.